Sărbătoarea icoanelor la Catedrala Episcopală din Saint-Hubert

în prima duminică a Postului Mare

Duminică, 1 martie 2026, la Catedrala Episcopală „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe și Sfinții Epictet și Astion” din Saint‑Hubert, credincioșii români s-au adunat pentru a sărbători Duminica Ortodoxiei, prima duminică din Postul Mare în Biserica Ortodoxă.

Sfânta Liturghie a fost săvârșită de Preasfințitul Episcop Ioan Casian. Au coliturghisit cu ierarhul Pr. Constantin Lupașcu și Diac. Valentin Boțu. Răspunsurile liturgice la strană au fost date de grupul coral al catedralei, coordonat de Madălina Enache.

La momentul rânduit a fost citită Pastorala Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la Duminica Ortodoxiei.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, credincioșii au participat la procesiunea tradițională cu sfintele icoane, chip văzut al biruinței deciziilor Sinodul al VII‑lea Ecumenic (787), confirmate definitiv în anul 843. Cu acest prilej a fost citit și un extras din declarația Sfinților Părinți sinodali de atunci.

În cuvântul de învățătură, ierarhul a amintit:

„Sinodul al VII-lea Ecumenic a încheiat seria celor șapte sinoade ecumenice, consfințind legitimitatea prezenței icoanelor în Biserică. Din cauza contextului cultural al vremii și a presiunilor venite din exterior, exista o puternică contestare a posibilității de a-L reprezenta pe Hristos în icoană, considerându-se că aceasta ar fi idolatrie. Cei mai reprezentativi apărători ai icoanelor au fost Sf. Ioan Damaschin, Sf. Teodor Studitul și Sf. Gherman al Constantinopolului.

Rațiunea pentru care Îl putem reprezenta pe Hristos – spune Sf. Ioan Damaschin – este faptul că El S-a arătat în trup. Apostolii L-au văzut, L-au pipăit și au constatat trupul Său omenesc. De aceea, ceea ce reprezentăm în icoană nu este dumnezeirea Sa, care este nevăzută și necuprinsă, ci trupul Său omenesc, circumscris, pe care L-au văzut Apostolii și contemporanii Lui. Aceasta legitimează prezența icoanelor în Biserică.

Icoanelor le datorăm cinstire, iar credinciosul care se închină icoanei îl cinstește pe sfântul sau pe sfânta reprezentată în ea. Adorarea este acordată doar lui Dumnezeu. Cinstirea icoanelor nu este acordată materiei sau lemnului, ci sfântului reprezentat în icoană.

Icoanele ne redau imaginea vieții noastre transfigurate și dau mărturie despre credința noastră. Scenele reprezentate în biserici vorbesc despre evenimentele importante din viața Mântuitorului, pe care le vedem reflectate și în Sfânta Scriptură. Ele oferă o mărturie vizibilă despre credința nevăzută din inimile noastre.

De aceea bisericile sunt pictate, pentru că ele sunt un chip văzut și anticipat al vieții Împărăției cerurilor. Icoanele vorbesc despre sfințenia vieții noastre și despre chipul sfinților transfigurați după chipul pe care îl vom avea în Împărăția cerurilor. Drumul spre această transfigurare începe încă de aici, de pe pământ, în Biserică, prin participarea la lucrarea sfințitoare a Bisericii și la Sfintele Taine.

Există o continuitate între lucrarea Bisericii aici, pe pământ, și cea a Împărăției cerurilor.

Biserica ne întâmpină în prima duminică a Postului Mare cu o duminică a bucuriei, a biruinței, a speranței și a luminii. Toate aceste realități dumnezeiești ne însoțesc și ne pregătesc în această perioadă de nevoință trupească și sufletească pentru întâmpinarea sărbătorii Învierii Domnului.”

În încheiere, ierarhul a urat tuturor credincioșilor un Post Mare binecuvântat, iar cei prezenți au primit binecuvântarea finală.