Conferință Liturghie și Parusie
a Protos. Dionisie Ignat pentru credincioșii din
Episcopia Ortodoxă Română a Canadei
Duminică 21 martie 2021 în Duminica Ortodoxiei credincioși din Episcopia Ortodoxă Română a Canadei au participat la prima conferință din seria Conferințele Postului Mare – Prin ușile pocăinței spre bucuria Învierii organizată de Episcopia Ortodoxă Română a Canadei cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Ioan Casian. Invitatul după amiezii a fost Protos. Dionisie Ignat de la Mănăstirea Sf. Ilie – Albac / Arhiepiscopia Alba-Iuliei care a vorbit credincioșilor despre Liturghie și Parusie.
Biserica cuprinde în sine timpul mântuitor:
„Liturghia este centrul vieții noastre duhovnicești, centrul Bisericii. Ea nu este doar un simbol, o aducere aminte sau o comemorare a ceea ce a făcut Domnul nostru Iisus Hristos la Cina cea de Taină în prezența ucenicilor Săi, ci este o reactualizare și o permanentă continuare a acestei Cine după porunca dată de Însuși Hristos care zice: Aceasta să o faceți întru pomenirea Mea (Lc. 22, 19). De ce ne-a lăsat Hristos această poruncă? Pentru că: Căci de câte ori veţi mânca această pâine şi veţi bea acest pahar, moartea Domnului vestiţi până când va veni (I Cor. 11, 26). Dar prin aceasta vestim în același timp și Învierea și Înălțarea și Pogorârea Duhului Sfânt! În Liturghie sunt cuprinse și retrăite toate evenimentele din viața lui Hristos de la naștere până la înălțarea Sa la cer, dar și evenimente din viața Bisericii cum este Pogorârea Sfântului Duh și prăznuirea prietenilor lui Hristos, adică sfinții din toate timpurile pe care Hristos îi va aduna împreună cu El la Parusie – atunci când va veni pe norii cerului să judece lumea, așa cum se spune în Apocalipsă Capitolul XI. Liturghia este jertfa cea de-a pururea pentru răscumpărarea păcatelor lumii! Este jerfa care te scoate din robia Legii neputincioase a ne izbăvi din păcat și din moarte – de aceea începem Liturghia cu gestul înălțării prescurii, a Agnețului, a Mielului Cel ce ridică păcatele lumii și spunem cuvintele Răscumpăratu-ne-ai pe noi din blestemul Legii!”
Creștinul trăiește în Biserică experiența vieții veșnice într-o manieră dinamică:
„Viața autentică a unui creștin este o trăire între deja și nu încă! Astfel viața unui creștin autentic este o viață liturgică, o viață în centrul căreia stă Dumnezeiasca Liturghie și Sfânta Euharistie, hrana vieții veșnice! Fiecare prezență la Liturghie este o transmutare a noastră de pe pământ în cer: În Biserica Slavei Tale stând, în cer ni se pare a sta! rostim la Slujba Utreniei. Iar fiecare împărtășire este o pregustare a vieții veșnice, este o trăire între deja și nu încă. Suntem real în Cer și nu încă, ne împărtășim real de viața veșnică, de Hristos și dar nu încă pe deplin! Faptul acesta îl mărturisim de fiecare dată după Sfânta Împărtășanie când spunem: O Paștile cele mari și Preasfințite Hristoase, o înțelepciune a lui Dumnezeu și Cuvântul și puterea dă-ne nouă să ne împărtășim cu tine mai adevărat sau deplin în ziua cea neînserată a Împărăției Tale!”
Biserica îl face pe omul credincios să trăiască anticipat venirea Domnului adică Parusia:
„Dacă centrul Liturghiei - Sfânta Euharistie - îl trăim între deja și nu încă la fel putem spune și despre Parusie! Cuvânt de origine greacă care în limbaj teologic înseamnă a doua venire a lui Hristos, sau sfârșitul lumii! Pe de-o parte pe aceasta o trăim deja în Taina Liturghiei unde Hristos nu vine doar în chip smerit sub forma pâinii și a vinului, ci și ca drept Judecător înaintea oamenilor și ca Împărat al slavei și ca Biruitor al iadului și al morții cum spunem la Paști și ori de câte ori se sfințește o Biserică, când arhiereul bate (lovește) cu Sfânta Cruce în porțile bisericii și spune: Ridicați căpetenii porțile voastre și vă ridicați porți veșnice și va intra Împăratul Slavei! Liturghia devine astfel nu numai o slujba a poporului sau în slujba poporului așa cum este înțelesul etimologic al cuvântului Liturghie. În Septuaginta el traduce cuvântul ebraic abodah care însemna slujba preoților în Legea veche mozaică. Termenul Liturghie pătrunde în vocabularul creștin și desemnează slujirea preoților pe de-o parte dar și orice lucrare de propovăduire a Evangheliei devine de asemenea Liturghie după cuvintele spuse de Mântuitorul Hristos: S-a apropiat de voi Împărăția lui Dumnezeu! (Luca 10, 9). Hristos le spune ucenicilor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii, din cei ce stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere (Mc. 9,1).”
Conferința s-a încheiat cu o serie de întrebări – răspunsuri legate de tema prezentată.
(consemnare Pr. Nicolae Codrea)








