În perioada 20 - 25 august 2018 a avut loc în Vancouver, la Parohia Sf. Ier. Nicolae și Sf. Prooroc Ilie, tabăra de varã aflată la a șaptea ediție.

Tabăra s-a desfășurat în prezența și cu binecuvântarea Preasfințitului Părinte Episcop Ioan Casian.  

Preasfinția Sa a fost primit duminicã 19 august cu pâine și sare. A urmat Sfânta Liturghie urmat de picnicul obștesc.

Iată mai jos prezentarea de sâmbăta susținută de Robert Cioatã și Daria Gârboan în fața tinerilor și pãrinților veniți sa urmărească spectacolul final cu piesele de teatru adaptate și jucate cu mult talent de cele patru grupe: VE-RO-NI-CA:

Robert Cioatã:

Succesul taberei de anul trecut a atras așteptarea și entuziasmul pentru 2018 și o nouă experiență în tabără. În fiecare an, ne-am apropiat și am învățat unii de la alții; sperãm ca anul acesta să fi fost la fel. Deși mai puțini ca număr, suntem la fel de dedicați spiritual. Ne-am bucurat de la începutul taberei luni dimineața de cunoașterea reciprocă în jurul micului dejun. Ne-am împărtășit povești care ne-au înveselit Am jucat jocuri și am fãcut fotografii și am fost ales lider, din fericire, la alegere. Trebuie să ne cunoaștem unii pe alții prin discuții libere care ne-au testat memoria și ne-au făcut să ne descriem cât mai concis posibil. Am mers la Parcul Port Kells și am profitat de piscină. Și tot timpul zilei, nu am uitat niciodată să fim voioși. În ciuda fumului, ne-am conectat cu natura și ne-am convins unul pe celălalt că ne-am plimbat de patru ori pe același pod. Apoi am încheiat ziua cu o altă masă delicioasă și într-un spirit de luminoasã bucurie.

Nu mi-am dat seama cât de mult am făcut luni, a trecut atât de repede. Nici măcar nu-mi amintesc marți. Daria intervine.

Despre ce vorbesti? Marți a fost plin de asemenea!

Marți, la fel ca prima zi, a început cu rugăciunea de dimineață; ideea acestui lucru este să începem ziua cu Dumnezeu, pentru că nu putem face nimic fără El. Mai târziu, în acea zi, ne-am dus la Whonnock Lake, unde am avut o mulțime de activitãți - înot, caiac, volei și multe altele. Am petrecut o mulțime de timp bucurându-ne și urmărind caiacul prietenilor noștri, aventuroșii din noi încercând-o pentru cont propriu. Ne-am bucurat de apă și am sărit de pe docuri. Am explorat și am ajuns bucurăm de cerul albastru. Pentru a mulțumi lui Dumnezeu pentru experiența uimitoare a celei de-a doua zile, am încheiat cu rugăciunea de seară și acesta a fost sfârșitul unei uimitoare a doua zi. Ce-ai fãcut tu, Robert?

Robert: Da, da! Asta mi-a reînvigorat memoria, cred ca îmi amintesc miercuri acum, mai ales ca a fost ziua de naștere a fratelui meu Patrick. Și pentru ziua de naștere, ne-am dus la grădina zoologică, care părea oportunitate perfectă pentru un iubitor de animale ca el. Am luat un mic dejun generos și apoi am plecat la grădina zoologică. Am avut un ghid turistic minunat, care ne-a dus să vedem animale cum ar fi lei, girafe și chiar hipopotami. Am învățat despre capacitatea specialã de adaptare a animalelor. Mai departe am întâlnit animale exotice la fiecare pas. Unele mici, cum ar fi broasca țestoasã de apã și de uscat, cãrora, din fericire, Nico nu le-a adus biscuiții sãi pentru a le hrãni. Pe măsură ce avansam am găsit monede pierdute pe care le-a adunat Cristi. Am văzut urșii care mănâncă unt de arahide și hipopotami la fel de mari cât o mașină. Distracția nu s-a încheiat acolo, pentru că chiar și animalele atât de interesante ca și caprele pãreau implicate într-o aprigã luptã. Pe măsură ce mã întoarceam de acolo, obosit, dar fericit, am mâncat macaroane cu brânză, ceea ce, bineînțeles, a fost un lucru bine venit și am adunat noi amintiri pe care sunt sigur că nu le vom uita mult timp.

Daria: Deci îți amintești!

Robert: Da, dar joia este încă puțin neclarã, tot ce îmi amintesc este o mulțime de apă în urechile mele.

Daria: Atunci lasă-mă să-ți spun despre joi. Am avut Sfânta Liturghie, care ne-a făcut să ne simțim mai aproape de Dumnezeu. Vorbind despre distracție, îți amintesc cã toți mergeam la Cultus Lake Waterslides. Unii dintre noi și-au fãcut curaj de a merge pe marea trambulinã pentru prima dată, dar cred că pentru mine era cu siguranță ultima datã. Am petrecut toată ziua în apă, bucurându-ne de tot ce ne-a oferit Cultus, iar când am terminat, am avut bucuria serii petrecute împreunã. Mâncărurile au fost delicioase și iar concursul tricourilor înghețate a fost minunat. Joi a trecut atât de repede, încât mă întreb ce s-a întâmplat vineri.

Robert: Îmi amintesc cã aveam apă în ureche, dar nu-mi amintesc mai mult.

Daria (pentru audiență): Cineva își amintește ce am făcut ieri?

(Audiența răspunde)

Robert: Da, acum cred că îmi amintesc. Am mers la crescãtoria de albine, nu?

(Audiența răspunde)

Robert: Bine, cred că vă pot spune acum. Deci, vineri am mers la Centrul pentru albine și am aflat cât de importante sunt ele! Își aduce cineva aminte ce tipuri de albine sunt pe cale de dispariție?

(Audiența) Robert: Așa este! Bumblebee. Am învățat totul despre albine și chiar a trebuit să-i gustăm mierea. Cum a fost asta?

(Audiență) Robert: Am crezut și eu! Ne-a plăcut să ne îmbrăcăm ca albinele și am mers sã plantãm flori dupã care am luat puțină miere acasă. Și când ne-am întors am învățat (Audiența) Judo! Lui Patrick i-a plăcut foarte mult. Cine altcineva a făcut Judo? (Audiență) Wow! Și după asta îți aduci aminte ce s-a întâmplat? Îmi amintesc ceva cu miros foarte plãcut!

(Audiența) Robert: Așa este! Pãrintele a făcut Fettuccine Alfredo. Cum a fost ?! Și cina a fost a încheiat în chip minunat ziua, o zi minunată care ne va aduce aminte de tabăra. Și bineînțeles că nu am fi avut aceastã experiențã a taberei fără Parintele și Cristi și toți cei care au ajutat!

Daria: Putem sã-i salutãm pe voluntarii noștri și petoți cei care ne-au ajutat să avem o tabără așa de minunată!

Asemeni Dariei mulțumiri au fost adresate voluntarilor, pãrinților și tuturor celor care s-au implicat, în special Dr. Magda Silvana Hinta, Dnei Doina D., fostã campioanã olimpicã care împreunã cu sora ei Elena, au ghidatexercițiile sportive și jocurile pe tatami, dnei Valerica Mihăilă, care alături de Cristi Mihăilă - coordonatorul taberei - și împreunã cu preoteasa Ligia, au reușit sã asigure un mediu propice cunoașterii, prieteniei, jocului și de voie bunã, în atmosfera de rugăciune și atenție, sub deviza anului: ”unirea face puterea”.

De asemeni mulțumiri au fost adresate voluntarilor tineri mai mari: Alexandra Bonciu, Victoria Ioana, Paul Stratulat, Paul Hinta precum și celor care au asigurat transportul și au furnizat materialul sportiv.