Sâmbãtã 21 aprilie a avut loc la Catedrala Sf. Gheorghe din Saint-Hubert (Quebec) simpozionul cu tema Centenarul plinãtãții sufletului românesc - credințã, istorie și culturã în contextual mai larg al Anului omagial al unitãții de credințã și neam și Anul comemorativ al fãuritorilor Marii Uniri din 1918. Manifestarea este prima dintr-o serie care se va desfãșura pe parcursul întregului an 1918 în mai multe orașe cu parohii românești din Canada. Au participat pe tot parcursul zilei mai bine de 80 de persoane.
Evenimentul a debutat cu slujba Vecerniei sãvârșitã de preoții din zona Montreal din cadrul jurisdicției Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei în prezența Preasfințitului Ioan Casian.
Simpozionul a fost deschis de Preasfinția Sa care a amintit datele cele mai semnificative legate de deciziile celor trei provincii – Basarabia, Bucovina și Transilvania – de a se uni cu Regatul României pe parcursul anului 1918. Ierarhul a vorbit despre cult, culturã și limbã ca elementele cele mai importante prin care Biserica Ortodoxã Românã a contribuit la menținerea și întãrirea sentimentului unitãții de credințã și neam printre românii care au trãit pentru secole în provincii sub diferite stãpâniri. Preasfinția Sa a spus:
Aceastã manifestare se vrea una a celebrãrii moștenirii religioase, culturale și artistice a valorilor pe care le-am primit de la înaintașii noștri. Ea se vrea o identificare și subliniere a ceea ce a contribuit la formarea noastrã ca identitate creștinã și româneascã nu în detrimental cuiva ci tocmai în scopul de a îmbogãți prin experiențã și prin valori autentice încercate de proba timpului societatea în care trãim.

Prima conferințã a fost cea a Pãrintelui Protopop George Chișcã cu tema Contribuția Bisericii la pãstrarea unitãții poporului român de-a lungul istoriei. Reflecții la Centenarul României.
A fost abordatã problema unitãții în toate cele trei provincii române – Basarabia, Bucovina și Transilvania cu diferitele aspect sociale, politice și religioase.
Vorbind de identitatea și unitatea poporului român – a spus pãrintele – vedem cã Biserica este mereu prezentã în mijlocul lui, legatã de soarta lui, în orice împrejurare a vieții. Orice împlinire în viața socialã, culturalã și politicã, a fost urmatã de emulații spirituale și împliniri bisericești.
În cea de-a doua conferințã a serii Pãrintele Traian Petre a abordat tema Miron Cristea - contribuții la Marea Unire din 1918. Dupã o prezentare biograficã în care s-a arãtat bogata activitate intelectualã și spiritul extreme de vivace a viitorului patriarh în favoarea consolidãrii conștiinței de neam și angajarea pe drumul unitãții prin numeroase decizii contribuind la întrunirea Marii Adunãri Naționala la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 Pãrintele concluzioneazã cu urmãtoarele cuvinte intervenția:
Personalitate de înaltă și solidă cultură generală și teologică, ce a știut întotdeauna, cu multă demnitate, să-și îndeplinească înaltele și grelele însărcinări care i s-au încredințat, călăuzit de o voință puternică de a pune în practică ceea ce știa că este cu adevarat de folos pentru Sfânta Biserică Ortodoxă, pentru țara și poporul său, Patriarhul Miron Cristea trebuie să reprezinte ,,un model și o pildă vrednică de urmat și de cunoscut”.
Pãrintele Constantin Lupașcu a prezentat tema Mitropolitul Vladimir Repta și unirea Bucovinei cu România. Dupã o prezentare detaliatã a istoriei complexe din punct de vedere istoric și politic a Bucovinei pãrintele a concluzionat:
Mitropolitul Vladimir a fost cel care, în noiembrie 1918, a prezidat în Palatul mitropolitan lucrările adunării care a declarat Unirea cu Regatul român. A fost numit si „Mitropolitul Unirii”, pentru ca alături de alți patrioți bucovineni ai vremii printre care numim Iancu Flondor, Sextil Pușcariu, Dionisie Bejan, Ion Nistor, Vasile Bodnărescu, a făurit Unirea.

Pãrintele Daniel Sandu a vorbit pe tema Basarabia – pãmânt românesc. În introducere pãrintele a amintit cã ceea ce s-a împlinit în 1918 este rezultatul unei contribuții aduse de mai multe generații un moment marcant rãmânând figura și momentul Mihai Viteazul. A vorbit de asemenea despre rolul Bisericii în promovarea limbii române pentru ca Evanghelia sã fie înțeleasã de cler și credincioși.
Punctul de convergențã între spiritul basarabean și cel românesc este spiritual creștin.
Oamenii de pe aceste locuri dimpreunã cu toți românii au cãutat sã semene mai mult cu Iisus Hristos decât cu ei înșiși. (…) românii de peste munți i-au vãzut pe basarabeni, blânzi și smeriți. Acei oameni au fãcut unitatea. Ceea ce înseamnã cã atunci și astãzi, când între noi nu este unitate, uitãm sã semãnãm cu chipul lui Hristos.
În intervenția sa despre Arta mãnãstirilor românești - element de unitate a românilor d-na Adriana Barã, directoarea executivã a Centrului Canadian de Ecumenism din Montreal a vorbit despre importanța artei religioase în procesul de cristalizare a conștiinței de neam și credințã.
Iconografia este o artă teologică, liturgică și "fereastră” spre Absolut – a spus conferențiara.Utilizarea simbolurilor permite iconarului să adune în spațiul mic al icoanei învãțãturile din Scriptură și din Tradiție. … Iconografia este un indicator important al recepționării textelor biblice și ale Tradiției în cadrul comunităților românești din toate provinciile. Dacă iconografia bisericească este o manifestare a unității și a identității neamului și al credinței, în fiecare colț al României Mari iconarii, cu binecuvantarea slujitorilor Sfântului Altar, au reușit să creeze capodopere iconografice unice și să uimească lumea cu frumusețea lor.
D-na Dana Boghiș a prezentat tema Rolul Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania în Marea Unire din 1918. Au fost trecute in revistã mai multe elemente – trecutul istoric al românilor ca “tolerați” în Transilvania, propaganda catolicã și calvinã, persecuțiile directe. Apariția unor elite în secolul al XIX-lea - a spus dânsa - au contribuit la mișcarea de emancipare naționalã:
Cea mai marcantă personalitate a Bisericii din acea perioadă a fost Mitropolitul Andrei Şaguna. Nu fără temei s-a spus că a fost ierarhul trimis de Dumnezeu ca un apostol în mijlocul românilor ortodocşi din Ardeal (...). Împreună cu el, o altă mare personalitate macedo-română cunoscută, Emanoil Gojdu, prieten cu marele ierarh, va contribui la emanciparea românilor ortodocși din Ardeal.
Concluzionând vorbitoarea a spus:
Este incontestabil rolul Bisericii, de-a lungul timpului, în primul rând în apărarea dreptei credințe strămoșești și a unității Bisericii, păstrarea ființei neamului și a limbii române, precum și a legăturii cu frații din celelate provincii românești. De asemenea, este importantă participarea activă, directă a clericilor din Transilvania la lupta pentru drepturi sociale și libertăți, precum și rolul Bisericii în emanciparea culturală, materială și chiar politică, a membrilor ei, clerici și mireni, dintre care mulți au conlucrat, mai târziu, la actul propriu-zis al Unirii. Fără Biserică, Marea Unire – această înviere a neamului românesc – nu era cu putință.
Publicistul Marius Fincã a ținut o prelegere despre Eminescu, precursor al Marii Uniri. El a trecut în revistã activitatea gazetãreascã și politicã a lui Eminescu arãtând zelul și implicarea de care a dat dovadã marele poet român în ideea refacerii Daciei Mari.
Cel mai mare vis al lui Eminescu era încă de la 17 ani, unirea provinciilor româneşti într-un singur stat. Este vorba de proiectul „Daciei Mari“ pe care poetul naţionalist îl va susţine până la sfârşitul vieţii sale, indiferent de riscuri. Din memoriile prietenilor şi colegilor săi, în special cele ale lui Theodor Ştefanelli, reiese faptul că îşi saluta cunoscuţii cu „Trăiască naţia!“
Seria de conferințe s-a încheiat cu Meditația asupra vieții – De ce? a artistului și omului de culturã Șerban Popa. Meditația se încheie cu un text din Nichita Stãnescu care vorbește despre limba românã ca fiind adevãrata lui țarã:
“A vorbi despre limba în care gândeşti, a gândi – gândire nu se poate face decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română este ca o duminică. Frumuseţea lucrurilor concrete nu poate fi decât exprimată în limba română. … Ce patrie minunată este această limbă! … Limba română este patria mea.
Seara a continuat cu câteva recitaluri de muzicã și poezie româneascã în care protagoniștii au fost copii de la școala duminicalã a catedralei precum, alții veniți de la alte parohii precum și de reprezentanți ai comunitãții românești: Stana Bunea, Pãrintele Constantin Lungu etc. Au fost interpretate Balada lui Ciprian Porumbescu și alte fragmente clasice, poezii de Mihai Eminescu, Grigore Vieru, Adrian Pãunescu, cântece bizantine iar la final s-a intonat imnul național al României Deșteaptã-te române și cântarea pascalã Hristos a înviat!
În încheiere participanții au putut schimba impresii pe temele serii în discuțiile libere ce au urmat.








