Preasfințitul Episcop Ioan Casian: Ascultarea și credința fac posibil ceea ce omenește pare imposibil

În Duminica a 18-a după Rusalii (a Pescuirii minunate), Preasfințitul Părinte Episcop Ioan Casian a săvârșit Sfânta Liturghie avându-l alături co-slujitor pe părintele paroh Emanuel Țencaliuc în Parohia Toți Sfinți, Toronto. La finalul slujbei, ierarhul a rostit un cuvânt de învățătură, subliniind importanța ascultării cuvântului lui Dumnezeu și a generozității creștine.

„Evanghelia rânduită astăzi vorbește despre felul în care ucenicii au înțeles, după minunea săvârșită de Mântuitorul Hristos, ce înseamnă ascultarea de cuvântul Lui – pescuirea minunată.”

Preasfinția Sa a arătat că experiența omenească a nevoinței pescuitului de toată noaptea a Sf. Ap. Petru fără ajutorul lui Dumnezeu i-a arătat acestuia zădărnicia acestei trudiri. Însă ascultarea de cuvântul lui Hristos a adus rod neașteptat:

„Vedem în Evanghelia de azi taina credinței: experiența omenească îi spunea lui Petru că nu are rost să mai încerce, dar ascultarea prin credință de cuvântul Domnului a fost mai puternică decât rațiunea sa de pescar încercat.”

Spiritul acestei ascultări prin credință a lui Petru este același ca cela al ascultării Maicii Domnului în răspunsul ei către înger la Bunavestire: „Astfel, Fecioara Maria a rostit acel «fie mie după cuvântul tău» – act de credință prin care s-a împlinit taina zămislirii și întrupării Fiului lui Dumnezeu în sânul ei. Credința ei în Cuvântul lui Dumnezeu bazată pe curăția credinței a biruit convingerea și cunoștința izvorâtă din legilor firii.”

Ierarhul a evidențiat că pasajul evanghelic vorbește și despre bunătatea și generozitatea dumnezeiască:
„Această Evanghelie este o mărturie despre dărnicia și generozitatea lui Dumnezeu. Sf. Ap. Pavel, în textul citit din Epistola a II-a către Corinteni, capitolul 9, ne spune limpede: «Cel ce seamănă cu dărnicie, cu dărnicie va și secera» (v. 6). Aceasta înseamnă că atunci când dăruim din puținul nostru, Dumnezeu Însuși înmulțește darul și ni-l întoarce înmiit, pentru ca noi, la rândul nostru, să putem dărui și mai mult.”

Comentând cuvintele Sf. Ap. Petru, ierarhul a spus: „Văzând minunea pescuirii, Sf. Ap. Petru recunoaște în Cel care i-a poruncit să arunce mrejele pe Dumnezeu Însuși. De aceea cade înaintea Lui și spune: «Doamne, ieși de la mine, că sunt om păcătos». Această trecere de la apelativul „Învățătorule” la „Doamne” adresat Mântuitorului Hristos reprezintă chipul creșterii și maturizării în cunoașterea lui Dumnezeu și în credința în El.”

Referindu-se la o altă posibilitate de a înțelege duhovnicește Evangheliei zilei Preasfințitul Episcop Ioan Casian a spus:

„Marea Galileei, cu valurile ei adesea învolburate, devine chipul lumii noastre pământești, pline de păcate și încercări.

Corabia este chipul Bisericii, care îi adăpostește pe oameni și îi conduce prin furtuni spre limanul mântuirii. Este asemeni corabiei lui Noe în timpul potopului. Toți cei prezenți în corabiei – oameni și vietăți – au fost salvate. La fel și corabia spirituală a Bisericii prin lucrarea ei învățătorească, conducătoare și sfințitoare îi îndrumă pe oameni spre împărăția cerurilor, spre viața veșnică.

Năvodul aruncat în mare este Evanghelia. Prin vestirea Cuvântului lui Dumnezeu, oamenii sunt aduși la credință și urcați în corabia Bisericii. Năvodul Cuvântului lui Dumnezeu este aruncat în adâncul umanității noastre pentru ai mântui pe oameni. De asemenea Biserica aruncă mrejele credinței și căutării sale în adâncul tainelor dumnezeiești și de acolo scoate înțelesuri dătătoare de viață și mântuitoare.”

Ierarhul a vorbit mai departe despre importanța minunilor și semnificația lor:

„Sf. Nicolae Velimirovici subliniază că minunile, fie că le vedem în viața personală, fie în comunitate sau în viețile sfinților, sunt semne ale prezenței permanente a lui Dumnezeu printre noi. Lumea nu ar putea exista nici măcar o clipă fără providența Sa, căci dacă El și-ar retrage lucrarea, totul s-ar întoarce în neant. Prezența minunilor lui Dumnezeu la diferite momente că El veghează asupra lumii și că o conduce după voința Sa atotputernică și înțelepciunea Sa; iar apoi că oamenii nu pot nimic împlini bine fără El.”

Mai apoi ierarhul a vorbit despre importanța credinței și ascultării în viața personală:

„Totul începe cu ascultarea. Așa cum Sf. Ap. Petru, împotriva tuturor evidențelor, a spus: «Pentru cuvântul Tău, Doamne, voi arunca mreaja», tot așa și noi suntem chemați să credem și să ascultăm de Hristos chiar când lumea pare să ne spune contrariul. Ascultarea și credința în cuvântul lui Dumnezeu fac posibil ceea ce omenește pare imposibil.

 Credința deschide mintea și inima pentru a primi harul lui Dumnezeu. Cuvântului dumnezeiesc, chiar atunci când nu îl înțelegem pe deplin, ascultându-l el ne conduce la roade bogate: daruri, binecuvântări și, mai ales, la schimbarea vieții noastre. Aceasta este puterea credinței: să facă posibil ceea ce omenește pare imposibil și să ne arate bogăția dragostei și generozității lui Dumnezeu revărsate peste lume.

Când ascultăm cuvântul lui Dumnezeu și îi urmăm începem să-L cunoaștem cu adevărat pe Dumnezeu și covârșitoarea Lui generozitate atunci când răspundem cu credință.”

În încheiere Părintele Emanuel Țencaliuc a mulțumit ierarhului și i-a invitat pe cei prezenți la agapa frățească.

(contributori Pr. Emanuel Țencaliuc / Maica Ana Bulgariu)