Mesaj la deschiderea Bisericii din Boian – un prim pas într-o călătorie mai profundă
Preacucernici Părinți,
Iubiți frați și surori în Hristos,
Cu inima plină de bucurie și har, v-ați adunat astăzi pentru a marca un început binecuvântat – deschiderea acestei noi Biserici din Boian, un loc dedicat slujirii lui Dumnezeului Celui Viu. Aceste porți se deschid nu doar către un lăcaș, ci către un nouă pagină în viața acestei comunități istorice și către prezența harului dumnezeiesc care va fi prezent între cei ce se roagă aici.
Dar să nu uităm: acest moment este doar primul pas spre deplina și definitiva sfințire a acestui locaș. Ceea ce sărbătorim astăzi nu este încheierea unui proiect, ci nașterea unei realități vii și în creștere duhovnicească – o lucrare sfântă care se va împlini în timp, în spațiu și în har.
Deși binecuvântată și dedicată slujirii liturgice, această Biserică încă așteaptă împodobirea ei deplină, glasul ei desăvârșit și împlinirea misiunii sale în slujba lui Dumnezeu și a poporului Său. Zidurile sunt ridicate, Crucea este înălțată, credincioșii se adună – dar călătoria de-abia a început.
Căci Biserica nu se zidește într-o zi. Nu se împlinește doar prin piatră și lemn, nici numai prin icoane și podoabe. Adevărata împlinire a acestei lucrări se va vedea în vieți transformate, în copii botezați, în povara păcatelor lăsată la picioarele Crucii, și în cântarea neîncetată a laudelor ce se vor înălța din acest locaș sfânt.
Așa cum spune cântarea bisericească: „Mântuitorule, Biserica Ta nu se împodobește cu poruncile Legii, nici cu ridicarea mâinilor cu silnicie, ci îți cântă Ție, lăudând harul Crucii Tale celei sfinte: Veniți să cântăm Domnului cântare nouă!”
Așadar, începem această lucrare nu cu mândrie, ci cu smerenie, nu cu sentimentul unui capăt, ci cu credință.
Ceea ce se întâmplă astăzi trebuie adăpat cu dragoste, zidit prin jertfă și susținut prin rugăciune. Privim înainte cu inimile pline de speranță, încredințați că Cel ce a început această lucrare între noi o va și desăvârși, prin mâinile, rugăciunile și jertfa poporului Său credincios.
Să fie acest loc mai mult decât o clădire. Să devină un locaș duhovnicesc, un adăpost pentru cei osteniți, o lumină pentru cei în întuneric, o școală a Evangheliei, o casă de vindecare, un munte sfânt unde cerul și pământul se întâlnesc.
Și pe măsură ce înaintăm, pas cu pas, în lucrarea de desăvârșire și umplere a acestui locaș al lui Dumnezeu, să răsune mereu glasurile noastre cu strigarea Bisericii din toate veacurile: „Veniți să cântăm Domnului cântare nouă!”
Fie ca Crucea și Jertfa lui Hristos să fie temelia, călăuza și cununa noastră. Fie ca Învierea Sa să fie inspirația, înnoirea și calea noastră spre dobândirea Împărăției lui Dumnezeu.
Iar pentru toți cei ce au ostenit până acum pentru a aduce această lucrare sfântă la acest prim popas, ne rugăm ca Dumnezeu să-i binecuvânteze cu îmbelșugare, să-i întărească în credință și să le dăruiască sănătate trupească și sufletească.
Să ne bucurăm și să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru această împlinire!
Cu binecuvântare arhierească,
† Ioan Casian
Episcopul Ortodox Român al Canadei
