Preasfințitul Episcop Ioan Casian: Biserica este o trăire

a prezenței permanente a cuvântului lui Dumnezeu

În Duminica a 4-a după Rusalii, Preasfințitul Părinte Ioan Casian a slujit în mijlocul credincioșilor din parohia Sf. Voievod Ștefan cel Mare și Sf. Nectarie, Oshawa, Ontario, cu ocazia sărbătoririi unuia dintre ocrotitori săi.

Din soborul de preoți au făcut parte Părinetele Petrică Busuioc, Vicar administrativ și preot paroh și Pr. Ion Bucur din Sibiu, preot pensionar, fost slujitor la Mănăstirea Lainici.

În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a punctat câteva din aspecte importante ale pericopei evanghelice citite:

“Evanghelia de astăzi vorbește despre o vindecare. Evenimentele relatate ne arată rolul și felul lucrării lui Dumnezeu în Biserică și continuarea acestei misiuni peste timpuri. (…)

Minunea se petrece în Capernaum. Un sutaș roman (păgân) îi cere Mântuitorului să îi vindece slujitorul, cerere la care Hristos îi răspunde spontan, spunându-i că va veni să îl vindece. Vedem din dialogul acestuia cu Hristos, marea lui smerenie, credința și respectul său pentru Dumnezeu: ‘Nu sunt vrednic să intri în casa mea’. El știe că este păcătos și nevrednic de prezența lui Hristos în casa sa, dar are încredere că doar prin cuvântul Său, slujitorul său va fi vindecat. Hristos vede și recunoaște acest lucru în sutaș, menționând că la nimeni din cei întâlniți în Israel până acum nu a găsit atâta credință.

Din versiunea de la Luca a acestei pericope, aflăm un detaliu care ne ajută să înțelegem mai bine persoana sutașului. El este cel care a ajutat la construirea sinagogii, fiind deci un om al faptelor. Puterea vindecării vine din lucrarea harului lui Dumnezeu la care se adaugă nevoia credinței și smereniei precum și manifestarea lor prin fapte. Este ceea ce sutașul dovedește.

Lucrarea vindecătoare a lui Hristos se continuă în Biserică. Ea se roagă în permanență pentru cei bolnavi și pentru neputințe.

Sutașul este un exemplu pentru noi toți. Credincioșii sunt invitați prin exemplul lui să-i urmeze: să se îngrijească de cei în necazuri, sa se roage lui Dumnezeu pentru ei, să-i încurajeze pe cei bolnavi.

În Biserică se continuă această lucrare permanentă a Mântuitorului prin Duhul Sfânt datorită rugăciunilor adresate de credincioși lui Dumnezeu pentru cei bolnavi și suferinzi, atât trupește, cât și sufletește. (…)

Biserica este o trăire a prezenței permanente a cuvântului lui Dumnezeu și o invitație permanentă de a urma acestui cuvânt, pentru că este cuvântul care vindecă. Biserica nu se poate îndepărta de ceea Mântuitorul Hristos a făcut și învățat, pentru că altfel ar deveni doar o comunitate care are în comun o cauză, dar nu pe Hristos ca prezență reală dar tainică și lucrătoare sau transfiguratoare.

Vedem tot din Evanghelia de azi și lucrarea misionară a Bisericii printre păgâni cum a fost cazul sutașului.”

Sărbătoarea s-a încheiat cu o masă festivă tradițională organizată de doamna preoteasă Alina Busuioc împreună cu Comitetul doamnelor din parohie la care au fost invitați toți cei prezenți. Pe parcursul mesei, copiii Școlii de duminică i-au încântat pe toți cei prezenți cu cântări închinate celor doi Sfinți ocrotitori ai parohiei - Sf. Ștefan cel Mare și Sf. Nectarie de Eghina - și Maicii Domnului.

(consemnare Monahia Ana)