Hramul Misiunii Sf. Împ. Constantin și Elena

și Sf. Paisie de la Neamț - Oakville

Duminică 18 mai 2025 Preasfințitul Episcop Ioan Casian a fost prezent în mijlocul credincioșilor din orașul Oakville. Misiunea de aici își sărbătoarea anticipat hramul principal Sf. Împ. Constantin și Elena.

La sosire ierarhul a fost întâmpinat de copii parohiei cu pâine și sare și de Părintele Marian Costinel Iacobuț – paroh cu Sfânta Evanghelie și Sfânta Cruce.

La sfârșitul Sfintei Liturghii, în omilia rostită ierarhul a vorbit despre puterea cuvântului, a dialogului cu Dumnezeu în creșterea duhovnicească:

“În Evanghelia din această duminică a samarinencei vedem mai multe etape prin care ea trece mai pentru a-L cunoaște pe Iisus Hristos ca Fiu al lui Dumnezeu. 

Primul pas este făcut de Dumnezeu. El o interpelează invitând-o să-I dea să bea știind că acest lucru o va face pe aceasta să se întrebe cu acest bărbat iudeu se adresează unei femei samarinence pentru între ei nu era cale de comunicare datorită diferenței de tradiție religioasă. Mântuitorul Hristos arată femeii samarinence că dincolo de un simplu gest de generozitate din partea ei, acesta devine expresia a ceva mai adânc: este chipul lucrării nesfârșite a harului lui Dumnezeu care conduce la cunoașterea a identității Mântuitorului, ca Fiu al lui Dumnezeu.

Întâlnirea se întâmplă la fântâna lui Iacob, arătând tocmai continuitatea între istoria sfântă și inspirată a Vechiului Testament și cea a Noului Testament.

Mântuitorul Hristos îi arată că darul pe care îl primește cel care oferă cu generozitate ajutorul său, este darul nesfârșit al lucrării lui Dumnezeu în viața lui. Iar această lucrare poartă spre viața veșnică. 

Al doilea pas pe care femeia samarineancă este cel al cunoașterii lui Hristos ca proroc. Arătând că cunoaște situația familială din trecut și prezent a femeii înainte ca ea să i-o descrie, Hristos arată acesteia că este un om al lui Dumnezeu. Cine putea cunoaște situația ei personală decât cineva care are Duhul lui Dumnezeu care cunoaște toate?

Fiind încredințată că Hristos este un om al lui Dumnezeu, femeia samarineacă vrea să cunoască locul adevăratei închinări. Hristos îi arată că adevărata închinare este cea venită din tradiția inspirată dumnezeiește a Vechiului Testament.

Hristos arată în continuare că adevărata închinare este cea în Duh și adevăr. Dumnezeu este Duhul și Adevărul de aceea și închinarea care I se cuvine este cea în duh și adevăr.

Cel de-al treilea pas pe care femeia samarineancă îl face, este cunoașterea lui Iisus ca Hristos și Mesian, Mântuitorul lumii.  Mai întâi Hristos îi descoperă că El este Mesia, trimisul lui Dumnezeu, vestit de toți prorocii Vechiului Testament. El era Cel care avea să vină pentru răscumpărarea și mântuirea tuturor. Ca Fiu al lui Dumnezeu El este trimis să împlinească voia Tatălui și lucrarea încredințată Lui. Misiunea lui este dumnezeiască.”

În continuare ierarhul a vorbit despre concluziile pe care le putem trage pentru viața duhovnicească din această dialog:

“Primul pe care îl putem conclude de aici este că descoperirea lui Dumnezeu pleacă de la inițiativa Lui, de la întâlnirea cu El în diferite feluri – concret trupește, precum femeia samarinească, Sfinții apostoli, femeile mironosițe, sau duhovnicește, precum Sf. Ap. Pavel, Sf. Împ. Constantin etc.

Creșterea duhovnicească cere credință și cercetare a lui Dumnezeu. Fără credință orice cuvânt al lui Dumnezeu nu-și găsește locul în inima omului.

O dată primită credința, cel care urmează acesteia devine un apostol. Asemeni femeii samarinece care merge în cetatea din care era și îl vestește pe Hristos, la fel și cel care primește credința în Dumnezeu, merge mai departe vestind prezența și lucrarea Lui.

De asemenea, rolului celui care urmează calea apostoliei este nu numai întărirea credinței Bisericii ci și vestirea ei celor dinafară, către cei care nu Îl cunoască pe Dumnezeu.

Credința și misiunea creștină este un rezultat al chemării lui Dumnezeu urmat de răspunsul liber al omului.

Mai înțelegem din acest text că în creșterea duhovnicească avem nevoie de dialogul cu Dumnezeu. Asemenea femeii samarinence care crește progresiv în cunoașterea lui Hristos ca Dumnezeu prin dialog, la fel și noi în Biserică creștem prin rugăciune și dialog permanent cu El. De aceea suntem îndemnați de fiecare dată în rugăciunile Bisericii să ne rugăm neîncetat căci rugăciunea este permanenta legătură și adâncire a cunoașterii lui Dumnezeu și calea spre creșterea noastră în credință.

La fel și Sf. Împ. Constantin, unul dintre ocrotitorii misiunii de aici, a început drumul credinței și creșterea în încredințarea misiunii pentru care a fost ales prin nădejde și perseverență și urmarea vocației pe care a primit-o.”

În continuare, Părintele Marian Costinel Iacobuț a mulțumit ierarhului și celor prezenți pentru participare.

Agapa frățească pregătită cu multă grijă de femeile din parohia a încheiat sărbătoarea.