PS Episcop Ioan Casian: Putem deveni mădulare ale trupului Bisericii

doar prin lucrarea Duhului Sfânt

Cu ocazia sărbătorii Sfintei Treimi, care anul acesta a coincis și cu cea a Nașterii Sf. Ioan Botezatorul, Preasfințitul Părinte Ioan Casian, Episcopul Ortodox Roman al Canadei a slujit în mijlocul credincioșilor din parohia Sf. Dimitrie cel Nou din Montreal, Québec. Din soborul de preoți au făcut parte preacucernicii părinți: Grigorie Tapuc - Protopopul Canadei de Est, Ioan Ceaușu – preot paroh, Adrian Manea, Constantin Ciubotariu, Ciprian Purcarea, Daniel Ungureanu, Ioan Iancu și Valerian Badan.

În cuvântul de învățătură rostit la sfârșitul slujbei, Preasfinția Sa a împărtășit celor prezenți câteva aspecte ale mărturisirii credinței în Biserică:

“Adevărata putere a Bisericii, a primei comnuități a Sfinților Apostoli, a întregii biserici primare care, așa cum știm, nu era deloc numeroasă, venea din puterea harului Duhului Sfânt. Doar ea este cea care poate face totul și îndrepta lucrurile către Dumnezeu împotriva ‘evindențelor materiale’ contrare în număr. De aceea, ca și creștini trebuie să continuăm această reînnoire a Bisericii prin intermediul lucrării Duhului Sfânt. Dacă ne gândim la primele trei secole după Hristos, numărul creștinilor era infim în comparație cu populația Imperiului Roman, dar prin puterea credinței și a mărturisirii lor cu prețul vieții au reușit să schimbe și să transfigureze un fața unui întreg imperiu.

Totodată, putem observa că deciziile Sfinților Părinți la Sinoadele ecumenice, eforturile lor făcute în credință sau a împăratului Constantin după convertire au lăsat urme adânci și au influențat societatea din timpul lor până astăzi. Astfel, sărbătoarea duminicii ca zi de odihnă a fost instaurată în Imperiul roman în anul 321 și este o decizie a Împăratului Constantin. Modul de calcul al datei Paștilor a fost stabilit la Sinodul I Ecumenic. Au fost și alte măsuri precum ușurarea pedepselor din închisoare și eliminarea în parte a pedepselor capitale în Imperiul bizantin datează tot din acele timpuri.”

Vorbind despre importanța exemplului sfinților și lucrarea Duhului Sfânt în Biserică ierarhul a spus:

“Felul cel mai înalt de a prezenta Biserica și viața creștină este a vorbi despre Sfinții Martiri. Să ne amintim că la sfințirea unei biserici în Sfântul Antimis pe care se slujește Sfânta Liturghie, cât și în piciorul Sfintei Mese se pun moaște de mucenici. Ei devin astfel contemporanii noștri, indiferent de timpul în care au trăit și mărturisit credința creștină.

La sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt și a Sfintei Treimi ne simțim ocrotiți, investiți și umpluți de puterea Sfântului Duh. Acesta se coboară peste comunitatea Apostolilor, pentru că Dumnezeu însuși este o comuniune de persoane. El este  Unul în ființă și întreit în Persoane. Biserica nu poate fi o singularitate, o singură persoană, ci este chipul comuniunii treimice. Ea este imaginea comuniunii Persoanelor divine. De aceea Biserica este o comunitate, o comuniune, în cadrul căreia fiecare are o vocație particulară, un dar deosebit. În ea, între membrii ei, nu trebuie să apară competiția. Fiecare are locul său specific în planul lui Dumnezeu.

Să căutăm la această sărbătoare, cu puterea Duhului Sfânt, să coborâm în adâncimea inimii și conștiinței noastre să vedem cât mai autentic în ce fel noi, ca persoane, putem să devenim mădulare autentice ale Bisericii și să creștem ca membre ale ei. Să încercăm să înțelegem rolul particular pe care îl avem ca și cărămidă în această temelie care este trupul Bisericii. Pentru a realiza acest lucru avem nevoie de discernământ, iar acesta se dobândește doar prin conlucrarea noastră cu harul Duhului Sfânt.

Să ne bucurăm pentru că am cunoscut Biserica și că suntem membri ai ei, dar să ne și străduim să urmăm calea ei. Dacă Dumnezeu ne dă un dar, trebuie să fim conștienți că avem și o responsabilitat care vine cu el. Fiecare dar vine și cu responsabilitate.”

Mai departe PS Episcop Ioan Casian s-a referit la responsabilitatea creștinilor în societatea în care trăiesc:

“Biserica este singura care vorbește și lucrează pentru dispariția păcatului și răului. Lucrul acesta însă nu se poate face decât prin primirea de către om a lucrării lui Dumnezeu, a Duhului Sfânt și a întregii opere răscumpărătoare a Mântuitorului Iisus Hristos.

Să ne gândim mereu în ce fel putem putem ameliora ceea ce se întâmplă rău în jurul nostru. Altfel, vom deveni tacit complicii tragediilor pe care le trăim astăzi. Să ne punem întrebarea: ce putem noi face asemeni creștinilor care ne-au precedat? Să încercăm să găsim răspunsuri la probeleme societății noastre, pe măsura puterii și vocației fiecăruia.

La sfârșitul lumii când Mântuitorul va veni să judece vii și morții toate gândurile și faptele noastre vor fi vizibile tuturor. Atunci conștiințele se vor deschide și totul va fi limpede și fără umbră de îndoială.”

În continuare, ierarhul a adresat un îndemn la misiune tuturor creștinilor :

“Darul Duhului Sfânt este un mare pe care l-am primit ca Biserică, dar nu ne este rezervat nouă. Asemenea Apostolilor, să devenim noi înșine apostoli. Să mergem și să vestim mântuirea întregii lumi, tuturor. Nu suntem proprietarii credinței în Dumnezeu. Putem deveni trăitorii ei și apostoli ai credinței adică mesageri sau vestitori ai ei. Suntem chemați să devenim creștini, dar avem și responsabilitatea de a vorbi mai departe despre această viață nouă îndumnezeită.”

În încheiere, PS Sa l-a felicitat pe părintele Ioan Ceașu, precum și pe toți cei care poartă numele Proorocului și Înaintemergătorului Ioan.

(consemnare Maica Ana)