Ziua Culturii Naționale

15 ianuarie

- reflecții despre cultură și credință -

La ceas aniversar de bucurie, acum când serbăm  Ziua Culturii Naționale, ne propunem să reflectăm la cultură și credință, la  cei care au sădit și sădesc valori perene ale sufletului românesc.

Îmbinăm acest moment de reflecție asupra culturii cu o reflecție asupra credinței pe care cultura autentică trebuie fundamentată. Lumii moderne ce ne înconjoară, culturii rapidului “instant” aflat mereu într-un vârtej de prea mult și cu răspunsuri ce se doresc cât mai rapide teologia îi răspunde prin păstrarea verticalității, prin dăruirea sensului profund și autentic, prin puterea exemplului tradiției și eticii izvorâte din experiența întâlnirii cu transcendentul toate atât de importante.

Ziua Culturii Naționale ne reamintește și nouă celor din afara granițelor cine suntem și care trebuie să ne fie coordonatele sau reperele culturale și de credință. În plan cultural gândurile, trăirile, crezurile noastre și lumea noastră interioară au fost și sunt exprimate prin oamenii de talent ai culturii române.

România se poate mândri cu nume și opere de excepție incluse în patrimoniul cultural universal, în literatură, sculptură, arhitectură, muzică, teatru etc. Biserica a jucat și joacă un rol major în viața culturală atât în țară dar mai ales în diaspora. Prin încurajarea unei culturii fundamentate teologic, noi toți suntem încurajați să construim puntea ce unește “academia de altar”, cultura de lumea teologică.

Cultura sădește speranță, bucurie și viziune în viața românilor din diaspora. Prin descoperirea credinței, omul de cultură are revelația, iluminarea dată de libertate, ceea ce aduce cu sine fericirea. Unite astfel cultura și teologia ne dau nouă o susținere comună și un “modus vivendi” genuin și inconfundabil.

Tot astăzi ne îndreptăm gândul către “omul deplin al culturii românești” așa cum Constantin Noica îl numea pe Mihai Eminescu. Personalitatea marcantă a lui Eminescu o regăsim atât în literatură, cât şi în jurnalism, în istorie ori în filosofie. Criticul literar şi eminescolog, acad. prof. dr. Zoe Dumitrescu Buşulenga (devenită ulterior Maica Benedicta) nota în studiul Eminescu - cultură şi creaţie (1976): “Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al naţiei dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale. (...) Lumina Lui, a Poetului, este veşnică pentru că actualitatea 'marilor' este eternă.”

Credința și cultura,  împletite cu educația sunt semințele unei reale înfloriri și îmbogățiri spirituale ale unei comunități. Iar omul format la candela acestor valori va rămâne un real căutător al Luminii Lui în viață, creație și gândire mărturisitoare, căutând adevărurile supreme.

La mulți ani culturii române!

+Ioan Casian

Episcopul Ortodox Român al Canadei

15 ianurie 2022