PS Episcop Ioan Casian: “Nu trebuie să uităm că pentru a ajunge la viața veșnică, pentru a intra în împărăția cerurilor, avem nevoie de crucea lui Hristos”
Sâmbătă 16 septembrie Preasfințitul Episcop Ioan Casian a participat la hramul Mănăstirii Înălțarea Sfintei Cruci și Sf. Efrem cel Nou din Mono, Ontario.
Au participat la sărbătoare mai mulți slujitori: Protopop Viorel Țencaliuc, Pr. Lucian Pușcariu, Ierom. Policarp - egumen, Pr. Nicolae Codrea – secretar eparhial, Protos. Corneliu Andrasco, Pr. Călin Toderiță, Pr. Dragoș Giulea, Pr. Eugen Revencu, Pr. Emanuel Ionuț Țencaliuc, Pr. Lavrentie Costel Gheorghe, Pr. Marian Iacobuț și Diac. Valentin Boțu. Răspunsurile la strană au fost date de protopsaltul Andrei Cătălin Ghebaru.
PS Episcop Ioan Casian a adus cu sine spre închinare moaștele Sf. Constantin Brâncoveanu, Sf. Grigorie Dascălu, Sf. Andrei Șaguna și Sf. Irodion de la Lainici.
În cuvântul de la sfârșitul Sfintei Liturghii ierarhul a spus: “Ne bucurăm în această zi binecuvântată de Dumnezeu cu lumina Sa dumnezeiască, să fim prezenți la hramul mănăstirii Înălțării Sfintei Cruci și Sf. Efrem cel Nou și să ne reîntâlnim în comuniune în rânduiala tainică și centrală a Bisericii Ortodoxe, care este Sfânta Liturghie, Taina tainelor, cea care constituie Biserica.
Ne bucurăm de asemenea să fim în prezența și câtorva sfinți reprezentați aici prin moaștele lor: Sf. Andrei Șaguna mitropolitul Transilvaniei, Sf. Grigorie Dascălu mitropolitul Țării Românești, Sf. Cuv. Irodion de la Lainici, Sf. Constantin Brâncoveanul și nu în cele din urmă a Sf. Ana mama Maicii Domnului. Suntem în prezența acestor sfinți și a tuturor sfinților care sunt pomeniți la slujba Proscomidiei – ierarhi, cuvioși, oameni simpli - care s-au nevoit în Biserică pentru a împlini voia lui Dumnezeu.
După chipul acestor sfinți încercăm și noi din generație în generație încercăm să asumăm crucea lui Hristos. El le spune iudeilor: ‘Eu Mă duc și Mă veți căuta și veți muri în păcatul vostru. Unde Mă duc Eu, voi nu puteți veni. (...) Voi sunteți din cele de jos; Eu sunt din cele de sus. Voi sunteți din lumea aceasta; Eu nu sunt din lumea aceasta. V-am spus, deci, că veți muri în păcatele voastre. Căci, dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre’ (Ioan 8; 21, 23-24). Înțelegem de aici că acolo unde Hristos merge noi nu putem merge în condiția aceasta de păcat. Dumnezeu ne-a creat fără de păcat, pentru veșnicie. Odată cu păcatul lui Adam și al Evei acesta a început să se transmită din generație în generație. Păcatul este cel care ne desparte de viața veșnică.”
Ierarhul a vorbit mai departe de felul în care Biserica recunoaște prezența păcatului în lume și cum lucrează pentru reînnoirea creației prin harul și puterea lui Dumnezeu: “Conștiința prezenței păcatului în fiecare generație Biserica îl manifestă prin practicarea botezului pentru fiecare nou membru al ei. În acest fel ea are conștiința ca fiecare persoană este curățită și resădită prin harul lui Dumnezeu în pământul curat al raiului dumnezeiesc pentru a deveni o nouă creatură. Ca urmare a acestui lucru fiecare nou botezat poate primi seva cea nouă dătătoare de viață veșnică – adică Trupul și Sângele lui Hristos – care ni se oferă de fiecare dată în Sfânta Liturghie.
Indiferent de cât de mari ar fi păcatele noastre, să îndrăznim să vorbim duhovnicului căci acestea pot fi iertate prin harul lui Dumnezeu și în felul acesta se poate primi apoi marele dar al părtășiei la Trupul și Sângele lui Hristos care reînnoiește viața noastră încă de aici de pe pământ.”
Ierarhul a vorbit mai departe despre partea nevăzută, spirituală a Bisericii și despre felul în care putem ajunge la viața veșnică prin Hristos: “Chiar dacă vedem în timpul Sfintei Liturghii că realitatea din jurul nostru rămâne neschimbată în imediatul ei material, observabil, în momentul în care este rostită binecuvântarea cea mare: ‘Binecuvântată este Împărăția Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.’ ca și credincios creștin înțelegem că o altă realitatea spirituală, văzută doar de sfinți prin iconomie dumnezeiască, se deschide în mijlocul nostru în chip tainic – este Împărăția lui Dumnezeu. Dumnezeu coboară atunci printre noi și avem siguranță că darurile aduse de credincioși – prescura și vinul – vor fi preschimbate în Trupul și Sângele Domnului la rugăciunea comunității prin lucrarea directă a Sfântului Duh de care ne vom împărtăși în speranța dobândirii vieții celei veșnice.
Nu trebuie să uităm că pentru a ajunge la viața veșnică, pentru a intra în împărăția cerurilor, avem nevoie de crucea lui Hristos. Avem nevoie să intrăm în mod tainic dar adevărat în experiența morții și învierii lui Hristos. Crucea ne aduce aminte de moartea Mântuitorul Hristos. El a murit și a fost îngropat ca om dar a înviat a treia zi din morți ca un Dumnezeu pentru a ne dăruit viața veșnică.”
“Ne bucură faptul de a vedea atâția slujitori prezenți la această sărbătoare a mănăstirii care ne arată importanța și sensul comuniunii în Biserică. Să îndrăznim să venim în prezența lui Dumnezeu dincolo de dificultățile, reținerile sau problemele noastre pentru a putea a transforma lărgind mintea și inima noastră și a înlătura limitele, neputințele și slăbiciunile noastre care afectează relațiile personale și din societate.”
În continuare ierarhul a mulțumit dnei Consul General Oana Raluca Gheorghe, dlui Consul Florentin Titov Gheorghe și întregii echipe a Consulatului român din Toronto pentru prezență și pentru munca deosebită pe care o desfășoară în favoarea comunității române din Ontario și Manitoba.
Ierarhul a mulțumit de asemenea preoților slujitori, consiliului mănăstirii și credincioșilor prezenți în număr mare – precum și tuturor celor care s-au implicat cu multă dedicație și efort sub îndrumarea Părintelui Egumen Policarp la organizarea sărbătorii.
Ziua s-a încheiat cu o agapă frățească pregătită de cei apropiați mănăstirii.
(consemnare Maica Ana)
