PS Episcop Ioan Casian: lemnul crucii – ‘semn material’ al istoriei mântuirii noastre

Joi, 14 Septembrie 2023, în ziua de prăznuire a Înălțării Sfintei Cruci, Preasfințitul Părinte Ioan Casian a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala Episcopală Sf. M. Mc. Gheorghe și Sf. Epictet și Astion din Saint-Hubert, Quebec, înconjurat de un sobor de preoți din care au făcut parte Protos. Maxim Morariu, eclesiarhul catedralei și PC Pr. Aurel Sas.

În cuvântul de învățătură rostit la sfârșitul Sfintei Liturghii, Preasfinția Sa a subliniat semnificațiile istorice și spirituale ale acestui mare praznic:

„Sărbătoarea de astăzi este una atât istorică, cât și una cu adânci semnificații spirituale. Ne amintim astăzi de momentul istoric, când după libertatea dată creștinilor de Sf. Împărat Constantin cel Mare, Împărăteasa Elena, trimisă de fiul său la Ierusalim, găsește lemnul Crucii pe care a fost răstignit Hristos (… ) Ziua de astăzi este foarte mult legată de elementul material al Crucii – lemnul ei. Ea a fost redescoperită ca ‘semn material’ al istoriei mântuirii noastre, ca semn al biruinței vieții asupra morții.

În același timp, astăzi ne gândim la Cruce ca element central al spiritualității și credinței noastre. Atât la slujba săvârșită aseară, cât și azi la sfârșitul Sfintei Liturghii, am putut observa că ecfonisul lor se încheie ca într-o zi de duminică pomenind învierea. Explicația este că, în Biserica Ortodoxă, Răstignirea și Învierea nu sunt niciodată separate. Răstignirea întotdeauna poartă către Înviere. Învierea lui Hristos și a noastră nu s-ar fi petrecut fără răstignirea lui Hristos. Aceasta pentru că Hristos răstignit fiind pe cruce, răstignește firea noastră omenească care înainte de Hristos purta către moarte. Ceea ce Hristos desființează prin jertfa Sa este moartea. El învie a treia zi, și vedem că semnele răstignirii, a cuielor cu care a fost pironit și a suliței cu care a fost împuns sunt evidente și după Înviere. Vedem aceasta în duminica Tomii, când citim pericopa care ne vorbește despre Hristos care intră în foișorul de sus unde erau adunați ucenicii, prin ușile încuiate și îi spune lui Toma: ‘Adu degetul tău încoace și vezi mâinile Mele și adu mâna ta și o pune în coasta Mea; și nu fi necredincios, ci credincios’ (Ioan 20, 27). Acest lucru arată că Învierea și Răstignirea nu sunt separate. Ele rămân ca semne ‘necesare’, nu pentru Dumnezeu, ci pentru credința noastră, pentru noi ca oameni, ca să vedem că învierea noastră este datorată răstignirii lui Hristos. Hristos arată semnele răstignirii Sfinților Apostoli pentru ca aceștia să înțeleagă că Cel care a trăit alături de ei trei ani și jumătate predicând și fiind recunoscut ca Învățătorul lor, este Același și după Înviere, asigurând această coerență și consistență a credinței între Cel care a fost înainte și Cel care se revelează după Înviere, dovedind  în acest fel că El este Cel care poartă de la moarte la viață.”

Vorbind despre legătura dintre cruce și societatea contemporană ierarhul Canadei a spus:

„Crucea rămâne pentru noi o realitate spirituală. Suntem expuși la atâtea propuneri filozofice, la atâtea doctrine și ideologii în societatea modernă, cum de altfel au fost expuși fiecare generație în trecut. Suntem expuși la o prezentare mai ‘cosmetizată’ în funcție de mijloacele de care dispunem dar fiecare generație în funcție de epocă a fost expusă la tentațiile, ideologiile, propunerile , păcatele lumii acesteia. Ce înseamnă crucea în acest sens pentru noi? Înseamnă a menține credința noastră curată și autentică; înseamnă a dialoga cu lumea aceasta și cu propunerile ei având în minte crucea lui Hristos și cuvintele Lui. Acest lucru înseamnă ca creștinul să aibă armura lui Hristos, de care vorbește Sf. Ap. Pavel și prin care privește realitățile lumii acesteia cu mintea lui Hristos. Acest fapt ne face pe noi să răstignim înțelegerea noastră pentru a putea gândi viața noastră și lumea cu mintea lui Hristos. A proceda în acest fel înseamnă a-l readuce pe om la unitatea sa primordială aș cum a fost creat de Dumnezeu, adică a gândi cu mintea lui Hristos Fiul lui Dumnezeu. Acesta este înțelesul spiritual al crucii lui Hristos.”

În continuare ierarhul Canadei a invitat pe Părintele Aurel Sas să prezinte cărțile pe le-a scris în ultimii ani. I-a invitat de asemenea pe credincioși să dea atenție acestor cărți care sunt importante repere pentru credința lor și pentru misiune.

La sfârșit PS Sa a binecuvântat pe cei prezenți.

(consemnare Monahia Ana)